Planul pentru imensele centre de date deschise publicului, arătat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are hibe, de la cipuri până la locuri și curent.
„Chiar dacă facem o uzină de calcul așa mare în Europa și facem un model pe acea chestie, când e gata, ce facem cu ea? ”, a zis Bertin Martens, de la Bruegel.
E ca un dans straniu cu găini și sfere albe. Poate, firme noi, ca Mistral, un start-up din Franța, cu ajutor de la Nvidia, vor crește mari și vor face inteligențe ciudate, dar sigure, după legile UE, care sunt mai grele ca-n America sau China.
Dar, fără giganții europeni de cloud, ca Google și Amazon, sau firmele cu mulți clienți ce plătesc, gen tipul de la ChatGPT, a face hardware la așa nivel e un pariu cam ciudat.
Proiectul cu fabrica uriașă e ca un ecou la ce-a zis Draghi despre cum să ne batem cu concurența, adică să băgăm bani și să ne implicăm mai mult în industrie. Von der Leyen a arătat prima oară poze cu planul la o întâlnire despre roboți din Paris, pe 11 februarie, sub numele InvestAI, un răspuns european de 200 de miliarde la planul american de 500 de miliarde.
Ea a zis că fabricile mari sunt ca un dans între stat și firme, unde toți oamenii deștepți și firmele pot face modele super deștepte, nu doar firmele mari, ca Europa să fie șmecheră la AI.
Se aude că banii vin dintr-un sac nou, cu 20 de miliarde, luați din banii UE și de la state. Banca care bagă bani în Europa intră și ea în horă.
Leyen a spus că marile uzine vor avea 100. 000 de microcipuri "proaspete" fiecare, fiind de patru ori mai mari decât Jupiter, cel mai mare calculator din UE. Nvidia, care produce cipuri, vinde unități grafice de vârf pentru Inteligența Artificială cu circa 40. 000 de dolari bucata, adică miliarde de euro per fabrică enormă.
Chiar dacă-i imensă, tot nu-i ca ce clădesc firmele-n America. Meta, șefa lui Facebook, dă zece miliarde s-aducă-un GPU de-un milion trei sute-n Louisiana, sugând un gigawat și jumătate energie.
Kevin Restivo, de la CBRE, spune că marile uzine vor păți ca proiectele locale-n Europa: greu cu Nvidia și fără destulă zeamă electrică la cât trebuie.
Sub moș Biden, statul american a strâns tare robinetul cu cipuri AI, ca să nu crească fabrici-mamut prin Europa, deși nu știm dacă Trump ar face-așa.
Restivo șoptește că statul poate lua cipuri sau face proiecte mari, dar șansele să se miște iute sunt mici, parcă ar aștepta o minune.
Martens, ca un Bruegel modern, zice că e ca și cum ai arunca cu monede într-o fântână, sperând că AI-ul va prinde viață. El crede că uzina asta e ca un fulger, dispare-n mai puțin de doi ani, fiindcă trebuie mereu cipuri noi.
Acum, Deepseek a dat de un fel straniu de minte din China, fapt ce-a făcut pe mulți să se gândească cum să-i învețe pe roboți cu mai puțin curent și dacă nu-i mai bine să ne batem capul cu ce fac roboții, fiindcă asta cere alte unelte.
Vechea socoteală a Europei cu tehnologia, legea cipurilor din 2023, n-a prea izbutit să facă vrăji, să aducă înapoi fabricil
„Chiar dacă facem o uzină de calcul așa mare în Europa și facem un model pe acea chestie, când e gata, ce facem cu ea? ”, a zis Bertin Martens, de la Bruegel.
E ca un dans straniu cu găini și sfere albe. Poate, firme noi, ca Mistral, un start-up din Franța, cu ajutor de la Nvidia, vor crește mari și vor face inteligențe ciudate, dar sigure, după legile UE, care sunt mai grele ca-n America sau China.
Dar, fără giganții europeni de cloud, ca Google și Amazon, sau firmele cu mulți clienți ce plătesc, gen tipul de la ChatGPT, a face hardware la așa nivel e un pariu cam ciudat.
Proiectul cu fabrica uriașă e ca un ecou la ce-a zis Draghi despre cum să ne batem cu concurența, adică să băgăm bani și să ne implicăm mai mult în industrie. Von der Leyen a arătat prima oară poze cu planul la o întâlnire despre roboți din Paris, pe 11 februarie, sub numele InvestAI, un răspuns european de 200 de miliarde la planul american de 500 de miliarde.
Ea a zis că fabricile mari sunt ca un dans între stat și firme, unde toți oamenii deștepți și firmele pot face modele super deștepte, nu doar firmele mari, ca Europa să fie șmecheră la AI.
Se aude că banii vin dintr-un sac nou, cu 20 de miliarde, luați din banii UE și de la state. Banca care bagă bani în Europa intră și ea în horă.
Leyen a spus că marile uzine vor avea 100. 000 de microcipuri "proaspete" fiecare, fiind de patru ori mai mari decât Jupiter, cel mai mare calculator din UE. Nvidia, care produce cipuri, vinde unități grafice de vârf pentru Inteligența Artificială cu circa 40. 000 de dolari bucata, adică miliarde de euro per fabrică enormă.
Chiar dacă-i imensă, tot nu-i ca ce clădesc firmele-n America. Meta, șefa lui Facebook, dă zece miliarde s-aducă-un GPU de-un milion trei sute-n Louisiana, sugând un gigawat și jumătate energie.
Kevin Restivo, de la CBRE, spune că marile uzine vor păți ca proiectele locale-n Europa: greu cu Nvidia și fără destulă zeamă electrică la cât trebuie.
Sub moș Biden, statul american a strâns tare robinetul cu cipuri AI, ca să nu crească fabrici-mamut prin Europa, deși nu știm dacă Trump ar face-așa.
Restivo șoptește că statul poate lua cipuri sau face proiecte mari, dar șansele să se miște iute sunt mici, parcă ar aștepta o minune.
Martens, ca un Bruegel modern, zice că e ca și cum ai arunca cu monede într-o fântână, sperând că AI-ul va prinde viață. El crede că uzina asta e ca un fulger, dispare-n mai puțin de doi ani, fiindcă trebuie mereu cipuri noi.
Acum, Deepseek a dat de un fel straniu de minte din China, fapt ce-a făcut pe mulți să se gândească cum să-i învețe pe roboți cu mai puțin curent și dacă nu-i mai bine să ne batem capul cu ce fac roboții, fiindcă asta cere alte unelte.
Vechea socoteală a Europei cu tehnologia, legea cipurilor din 2023, n-a prea izbutit să facă vrăji, să aducă înapoi fabricil
Category
🗞
News